Patlagina

Patlagina - este de forma alungita - lanceolate, ascutite la varf, cu petiol subtire si lung, cu nervuri paralele mai vizibile pe partea inferioara, lungi de cca 20 cm si late pana la 4 cm, cu marginea intreaga sau indepartat denticulata, paroase pana la glabrescente cu petiol lanat paros de obicei.
De culoare verde specific, cu pete brune rezultate din uscare in proportie de maximum 10%. Fara miros specific, cu gust acrisor amarui.
La noi se admite si amestecul de frunze din cele trei specii (Folium Plantaginis species) care are elementele specifice de identificare descrise la caracterele de recunoastere ale plantei pentru fiecare specie in parte.
Compozitia chimica: mucilagii formate in special din xiloza, acid poliuronic, pentozane etc.; aucubina sau aucubozid care prin hidroliza da aucubigenina si o molecula de glucoza; o trioza, planteoza, tanin, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, vitaminele A, C si K, substante antibiotice etc. Semintele contin proteine, ulei gras, tanin etc.
Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: Datorita mucilagiilor, planteozei si unor produsi de hidroliza au proprietati emoliente si laxative, iar datorita taninurilor si aucubozidului au proprietati astringente si antipruriginoase. Sunt indicate in bronsite cronice; local in prurit sau ca astringent si cicatrizant (frunza proaspata). In special semintele au actiune laxativa. Medicina populara le atribuie efecte hemostatice, cicatrizante, antiinfectioase. Intra in compozitia Siropului de patlagina si in compozitia ceaiului antibronsitic nr.2.